Referendum: Eșec. Victorie. Lecție

Referendumul pentru familie s-a încheiat. De fapt, a fost îngropat cu totul de cele 20,41 de procente ale prezenței la vot, anunțate de Biroul Electoral Central. De neimaginat de slabă, chiar și pentru cei care, împotriva oricărei șanse, au ales să-l boicoteze din principiu. Motivele pentru care atât de puțini români au ieșit la vot sunt însă la fel de multe ca cei care au preferat să stea în casă decât să valideze, cu prezența lor, un Referendum al cărui scop nu au reușit să-l vadă, să-l înțeleagă sau să-l accepte.

Marii perdanți ai acestui examen democratic sunt, evident, cei care au stat în spatele lui: Coaliția pentru Familie, Partidul Social Democrat și Biserica Ortodoxă Română. Cât pierde fiecare, rămâne de văzut. Nu puțin.

Marii câștigători? Politic, Opoziția. Ludovic Orban nu a pierdut deloc timpul și nici nu s-a sfiit în a da vina pe Liviu Dragnea pentru rezultatul de astăzi. S-a grăbit; dar e de înțeles, dat fiind că îl poate costa scump faptul că a asociat PNL cu acest Referendum. USR pe de altă parte își asumă întregul merit al prezenței reduse la vot ca încununare a eforturilor de partid. Victor Ponta, ceva mai cuprinzător, implică nu doar PSD, ci și PNL și PMP în eșecul Referendumului, acuzând „politicieni imorali și necinstiți” de confiscarea temei pentru a obține voturi care nu le aparțin.

Dincolo de sfera politicului, nu există niciun câștigător. Dar rămâne extrem de interesantă reacția noastră la urne. Catalogată ca semn de „maturitate europeană” de fostul președinte Traian Băsescu, aceasta pare să indice o anumită relaxare a societății în raport cu o foarte probabilă schimbare, destul de mare și destul de greu acceptată (nu încă în totalitate) de societățile occidentale, în zona socială și morală. Așa să fie? Greu de crezut. Dezbaterile, sondajele și interviurile ultimelor zile conturează și o a doua explicație pentru aceasta: neînțelegerea și indiferența față de un Celălalt care, cel puțin pentru moment, nu este suficient de vizibil pentru a fi perceput ca o amenințare.

Cu această temă ne vom mai întâlni cu siguranță pe viitor. Pentru moment, aceasta trece cuminte în plan secundar pentru a face loc unei bătălii politice și civile purtate pe mai multe fronturi: nici nu s-au răcit bine urnele că s-au și anunțat tensiuni în Partidul Social Democrat și în Partidul Național Liberal; sunt semne că nici Bisericii Ortodoxe Române nu îi va fi prea ușor să gestioneze responsabilitatea acestui eșec.

Cert este că, indiferent că politic sau social momentul a fost complet neinspirat, această întrebare trebuia pusă la un moment dat. Cum s-a răspuns la ea, cel puțin la nivel discursiv, nu cinstește niciuna dintre taberele care s-au aliniat de o parte și de alta a argumentației. Așadar, fiindcă întreaga temă a Referendumului tot este despre toleranță, ar fi util să învățăm această lecție cu toții.