Bugetul pe 2022, adoptat de Parlament. USR a anunțat deja că-l atacă la CCR

Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2022 au fost adoptate în plenul Parlamentului – Cel dintâi cu 294 voturi „pentru” și 120 „împotrivă”, iar cel din urmă, cu 291 voturi „pentru” și 119 „împotrivă”. Ambele proiecte vor fi trimise spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.

Dacă bugetul de stat va intra în vigoare rămâne însă de văzut, partidul de opoziție USR anunțând încă din plenul Parlamentului reunit că-l va ataca la Curtea Constituțională.

Este un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu a aprobat un singur amendament de la USR. USR este în momentul de faţă singura opoziţie democratică din România. Vom ataca acest buget la CCR pentru că este un buget care discriminează românii şi susţine doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL, a declarat Dan Barna, vicepreședintele USR.

Într-un comunicat de presă al partidului condus de Dacian Cioloș, USR explică în detaliu componenta „discriminatorie” a bugetului de stat 2022:

USR nu a votat astăzi, în Parlament, proiectul bugetului de stat pentru 2022 şi va sesiza Curtea Constituţională pentru alocările discreţionare de fonduri către primării pe criterii de apartenenţă politică. În bugetul pentru 2022 localităţile cu primari USR nu primesc bani, ceea ce reprezintă o evidentă discriminare pe criterii politice. Putem înţelege că există priorităţi diferite (coaliţia PSD – PNL a mărit bugetul Administraţiei Prezidenţiale şi al serviciilor secrete), dar nu putem să tolerăm discriminări pe criterii de apartenenţă politică şi pedepsirea comunităţilor care nu au votat cu PSD şi PNL, potrivit sursei citate.

Nu de aceeași părere este însă premierul Nicolae Ciucă, ce a declarat în plenul Parlamentului că proiectul de buget pentru anul viitor este „echilibrat, responsabil și realist”.

Avem în faţă un buget echilibrat, responsabil şi realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanţare şi să consolideze economia pe termen mediu şi lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană. România are o viziune responsabilă de politici fiscale şi bugetare, o strategie de consolidare fiscală graduală, care să potenţeze şi să menţină creşterea economică la un nivel de peste 4-5% pe orizontul de referinţă, fiind conştientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia în eventualitatea unor şocuri viitoare, potrivit prim-ministrului.