Sari la conținut

Oprirea sentimentului de ură pe internet – Rolul legiuitorului în epoca superputerilor internetului

Preşedintele Comisiei pentru politică exernă a Camerei Deputaţilor, Biró Rozália-Ibolya, a participat, în Slovacia, la seminarul interparlamentar “Oprirea sentimentului de ură pe internet – Rolul legiuitorului în epoca superputerilor internetului”, desfăşurat la Bratislava, în data de 21 iunie a.c. La acest eveniment, organizat de Parlamentul Slovaciei şi Knesset (Parlamentul Israelian), a fost prezent şi deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor din Camera Deputaţilor, la invitaţia organizatorilor.

Abordarea problematicii seminarului s-a bazat pe vasta experienţă a Knessetului şi pe un acord de colaborare între Parlamentul de la Bratislava şi cel de la Ierusalim. În deschiderea lucrărilor, preşedintele Parlamentului Republicii Slovace, domnul Andrej Danko, a prezentat poziţia ţării sale şi angajamentul politic prin care acţionează în vederea reducerii şi eliminării fenomenului de agresiune, de ură, care ia o tot mai mare amploare pe internet. Oficialul slovac a lansat întrebările care au constituit punctul de pornire al dezbaterilor : ”Cine este responsabil pentru răspândirea în mediul virtual a acestui gen de comunicare agresivă ?”, ”Cine are obligaţia de a filtra informaţiile ?” şi ”Care este rolul statului în eliminarea acestui fenomen ?”.

Confidenţialitatea datelor personale, incertitudinea faptului că nu ştim unde ajung informaţiile introduse în on-line, oportunitatea anonimatului în spaţiul virtual sunt câteva teme de interes care au fost abordate în cadrul seminarului.

Vicepreşedintele Knessetului, doamna Revital Swid, a prezentat o analiză amplă a fenomenelor negative de manipulare prin informaţii, a folosirii în mod abuziv a datelor personale trimise pe diferite site-uri, practică ce poate genera un pericol real, atât timp cât aceste date pot fi folosite în acţiuni de manipulare. Oficilalul israelian a subliniat inacceptabilitatea folosirii în mod ilegal a datelor cu caracter personal şi a vorbit despre măsurile legislative luate de Israel pentru reducerea acestor fenomene extrem de periculoase.

Stabilirea limitelor între libertatea de exprimare şi manifestarea unor sentimente de ură, de agresivitate verbală, reprezintă o adevărată provocare, a subliniat vicepreşedintele Knessetului.

Deputatul Silviu Vexler a prezentat cadrul legislativ privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, adoptat în Parlamentul României, cu doar o zi înaintea seminarului de la Bratislava. Potrivit legii, prin antisemitism se înţelege atât percepţia referitoare la evrei, exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti sau lăcaşurilor de cult. Propunerea legislativă prevede pedepsirea cu închisoare de la 3 la 10 ani a unor fapte precum constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, dar şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii. De asemenea, actul normativ precizează că fapta persoanei de a promova în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Deputatul Silviu Vexler a precizat că acest cadru legislativ reprezintă un pas important în direcţia eliminării dialogului de ură şi agresivitate.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, doamna Biró Rozália, a concluzionat importanţa majoră a dialogului la nivel internaţional cu privire la problematica discursurilor de ură şi agresivitate. Experienţa altor ţări este foarte importantă şi trebuie cunoscută în vederea elaborării unei strategii internaţionale, de altfel singura modalitate menită să ducă la reducerea şi eliminarea acestui fenomen extrem de periculos. Ștergerea din spaţiul virtual a mesajelor de ură în proporţie de 65-70%, în 24 de ore, reprezintă un pas important, dar nu suficient. Accentul trebuie pus pe acţiunile de prevenire, de formare şi conştientizare a refuzului colectiv, a conchis deputatul UDMR, doamna Biró Rozália. În România, Centrul Naţional de Răspuns la Incidentele Cibernetice (CERT-RO) a elaborat un pachet de măsuri privind eliminarea unor eventuale vulnerabilităţi, oferind un sprijin în lupta cu hackerii, iar Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România. ANCOM are în planul său de acţiuni derularea unei campanii de control pentru verificarea modului în care furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, destínate publicului, includ, în contractele încheiate cu consumatorii, anumite informaţii. Acestea sunt instituţii cu care Parlamentul României trebuie să colaboreze strâns pentru reducerea şi eliminarea oricăror elemente care ar putea afecta societatea, a subliniat doamna Rozalia Biro.

La Bratislava, în data de 22 iunie a.c., preşedintele Comisiei a avut şi o întrevedere cu preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului slovac, doamna Katarina Csefalvayova. Discuţiile s-au concentrat pe parteneriatul bilateral dintre România şi Slovacia şi pe o analiză a experienţei slovace cu privire la preşedinţia rotativă a Consiliului UE, în care au fost evaluate punctele comune.

primit de la Comisia pentru politică externă