OG 57 poate schimba orientarea sistemului de cercetare dinspre performanţă şi necesităţi obiective înspre clientelism
Îmi exprim public îngrijorarea şi dezacordul cu privire la unele prevederi ale OG 57 care modifică legislaţia privind activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare, ordonanţă aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării – MCI.
Cercetarea şi performanţa inovativă pot şi trebuie să fie elemente puternice ale unui motor economic sănătos, însă numai în condiţii de utilizare eficientă a resurselor, printr-o alocare transparentă şi justă, în funcţie de capacitatea dovedită a instituţiilor de cercetare. Pentru dezvoltarea unui sistem de cercetare competitiv, performant şi totodată conectat la realităţile erei în care trăim, Guvernul, prin Ministerul Cercetării şi Inovării, are responsabilitatea să asigure resursele necesare în baza unor metodologii şi regulamente transparente, eficiente şi fără elemente discriminatorii, pentru toate structurile de cercetare. În acest context, consider că programul nucleu, aşa cum este el definit prin această ordonanţă, trebuie să poată fi accesat în sistem competiţional deschis şi transparent, de oricare din instituţiile prevăzute la Art. 7.
Sistemul CDI din România, după exemplul de funcţionalitate al celor similare din ţările dezvoltate, trebuie să fie un sistem dinamic şi coerent, în care colaborarea dintre INCD-uri, institutele Academiei, institutele private şi universităţi să fie una activă, de susţinere reciprocă, nu unul dihotomic şi segregaţionist aşa cum este el astăzi. Problemele sistemului sunt, fără a fi exhaustiv, finanţarea redusă la minimum, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană şi mult în urma statelor care au sisteme de cercetare cu adevărat conectate la inovaţie, lipsa de competitivitate (a se vedea rezultatele din competiţiile internaţionale), internaţionalizarea redusă şi numărul mic de cercetători. Art. 19, al. 1 şi Art. 42, al. 1 din OG 57 radicalizează această separaţie dintre organizaţiile de cercetare, stipulând în mod explicit că doar INCD-urile pot beneficia, de exemplu, de resurse de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiţii, dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi altele asemenea.
În ultimii ani, UEFISCDI şi-a dovedit capacitatea de a gestiona în mod transparent, profesionist şi eficient toate procesele ce privesc desfăşurarea de activităţi de cercetare în regim competiţional – organizarea de competiţii, repartizarea evaluatorilor, derularea procesului de evaluare, monitorizarea proiectelor declarate câştigătoare, prin crearea şi utilizarea unor instrumente moderne de lucru (dintre care aş menţiona platforme integrate de evaluare, baze de date eficiente pentru gestionarea evaluatorilor), dar mai ales printr-o comunicare excelentă cu beneficiarii acestor procese. Înlocuirea actualului gestionar al finanţărilor pe bază de competiţie, UEFISCDI, cu ceva încă nedefinit şi fără o capacitate dovedită de a reprezenta o coloană de echilibru şi stabilitate, fără transparenţă şi ale căror norme vor fi create ulterior, este cel puţin discutabilă.
Eliminarea din strategia de finanţare a focalizării pe performanţă şi înlocuirea cu focalizarea pe necesităţi definite subiectiv, dificil – dacă nu imposibil – de evaluat şi diferenţiat, într-o mare de priorităţi şi nevoi sistemice, poate duce în timp doar la blocarea cercetării româneşti, la reducerea capacităţii instituţionale de absorbţie a fondurilor nerambursabile şi a oportunităţilor de colaborare naţionale şi internaţionale. În timp, poate duce la blocarea / distrugerea completă a Sistemului Naţional de Cercetare Dezvoltare Inovare, abordarea expusă fiind de natură a crea o dependenţă semnificativ mai mare a beneficiarilor de factorul politic.
Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului, dacă România are câteva şanse de a conta la nivel global, una dintre cele mai importante o reprezintă cercetarea. Modul în care aceasta este gestionată, strategia de retenţie, respectiv de încurajare a întoarcerii cercetătorilor din Diaspora, modul de dezvoltare a capacităţilor avansate de cercetare – inclusiv de frontieră, este în mâinile dumneavoastră, acum. Nu luaţi decizii arbitrare ce pot afecta stabilitatea şi dezvoltarea cercetării româneşti pentru decenii. Orice construcţie în beneficiul cercetării trebuie să fie realizată alături de cercetători şi instituţiile ce şi-au dovedit capacitatea de a organiza şi dezvolta cercetarea. Transparenţa, eficienţa, echilibrul şi utilizarea instrumentelor moderne, trebuie să fie piloni de bază ai fundamentului pe care este dezvoltată cercetarea românească.
sursă: cdep.ro
