LIVE TEXT: Tudorel Toader face evaluarea Procurorului General Augustin Lazăr

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut astăzi o conferință de presă pentru prezentarea raportului de evaluare a procurorului general Augustin Lazăr.

Potrivit declarațiilor acestuia, raportul are 63 de pagini și prezintă, în 20 de puncte, evaluarea procurorului general.

1. Procurorul General a susținut în repetate rânduri lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului-șef DNA. A avansat ideea unui conflict procurori-ministrul Justiției, pentru a încerca să îngreuneze evaluarea Laurei Codruța Kovesi. Mai mult, acesta nu a dispus nicio măsură de verificare a informațiilor din spațiul public și de identificare a temeiului legal pentru evaluarea acesteia. Procurorul General contesta la CSM temeiul juridic legal pentru evaluarea procurorului-șef DNA, spunând că există un regulament CSM după care trebuie făcută această evaluare. De ce se împotrivea evaluării? Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale.

2. Procedând la evaluarea sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016, Ministerul Justiției declanșa procedura de selecție a candidatului. Criteriile și condițiile prevedeau printre altele și calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avizează favorabil. Lipsea o piesă din dosar, calificativul de la ultima evaluare. Președintele a semnat procedura de numire în condițiile în care nu exista evaluarea.

Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. Din dosar rezultă clar că ministrul Justiției de atunci a făcut propunerea de numire a Procurorului General cu nerespectarea criteriilor enunțate și a prevederilor legale. La data respectivă, președintele nu a verificat (deși avea obligația) legalitatea procedurii. Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitoare la președintele României în funcție. Evaluarea 2014-2016: cel evaluat a luat cunoștință de evaluare pe data de 20 septembrie 2018, înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM Ministerului Justiției.

3. Faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general. Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA.

4. Ignorarea situațiilor de criză, încercarea de minimizare a deficiențelor printr-un discurs public care a încercat acreditarea altei situații decât cea reală. Multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție.

5. Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. Acel raport a ajuns la secția de procurori a CSM care, cu majoritate de voturi, îl aprobă, dar după ce extrage pasaje din el. Procurorul General a declarat să avem încredere în secția de procurori, care vor da o soluție temeinică.

6. A susținut discursuri publice cu caracter eminamente politic. Acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, puterii legislative și executive.

7. Practicarea și încurajarea unor comportamente contrare obligațiilor constituționale și legale, mesaje publice ce comportă încălcarea obligațiilor de rezervă impuse magistraților.

8. Abdicarea de la garanții constituționale ca respectare a prezumției de nevinovăție și a demnității umane.

9. Contestarea deciziilor CCR în sensul nerespectării deciziilor sale de către procurori.

10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate de Procurorul General prin proiectul de management care a stat la baza numirii sale în funcție.

11. Scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.

12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în privința realizării politicii penale.

13. Contestarea legilor de modificare a legilor Justiției, ulterior controlului de constituționalitate.

14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.

15. O dublă măsură, tergiversarea procedurilor.

16. 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu evenimentele survenite. Se deschide un dosar pentru soluționarea acestora. Dosarul, de la Tribunal, urcă la Parchetul General. Exista un ordin al Procurorului General care spunea că dacă un dosar ajunge la Înalta Curte, nu poți lua un procuror de la tribunal pentru a-l duce la Înalta Curte.

17. Ajungem la existența protocoalelor.

18. Încălcarea legii prin protocoale, prin care se interferează Creearea unor premise pentru o justiție paralelă, secretă, incompatibilă cu statul de drept.

19. Ascunderea adevărului referitor la încheierea protocoalelor.

20. Inadvertența din discursul public.

Concluzia generală a prezentului raport este a necesității de revenire la normalitate. Aceasta înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, a celor legale. În același timp, o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale.

Actele și faptele enumerate în raport, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a Procurorului General contravine obligațiilor constituționale și legale. Nu se mai poate susține ocuparea și exercitarea funcției de conducere în Ministerul Public de către domnia sa.

Pentru aceste fapte, declanșez procedura de revocare din funcție a Procurorului General al României, Augustin Lazăr. Raportul va fi transmis către secția de procurori a CSM în vederea analizării și elaborării avizului consultativ, precum și președintelui Klaus Iohannis.