România, cu un pas înaintea SUA în clasamentul global al libertății presei
În ediția acestui an a clasamentului mondial al libertății presei, organizația ”Reporteri fără frontiere” plasează România (link) pe locul 44 din cele 180 de țări analizate.
Având un avans de 2 poziții față de topul anului trecut, țara noastră se situează cu un loc înaintea SUA, care au coborât într-un singur an două locuri în contextul președinției lui Donald Trump – acesta chiar a numit presa ”dușman al poporului american”.
Chiar și regional, poziția României în topul Reporters Without Borders este privilegiată. Polonia, de exemplu, aflată sub dominația unui partid pentru care libertatea presei este un impediment, se află în prezent pe locul 58, iar Ungaria lui Viktor Orban. Dintre vecinii noștri, de altfel, Ungaria este cea mai apropiată de noi în clasament: Serbia, Moldova, Ucraina și Bulgaria sunt toate la o distanță cu mult mai mare, de până la 67 de poziții în jos.
Totuși, deși România a urcat cu 2 locuri față de topul anului trecut, concluzia raportului este fermă: libertatea presei este amenințată de cenzura politică. Practic, presa românească e tot mai mult folosită în propaganda politică, anul acesta fiind afectată negativ și de presiunile unor grupuri conectate cu Biserica Ortodoxă – pe fondul Referendumului pentru familia tradițională, care a dominat o perioadă agenda publică. Intenția de reintroducere a defăimării în Codul Penal a alimentat, de asemenea, îngrijorarea privind cenzura politică a presei noastre.
Chiar și în acest context, România este una dintre țările care au urcat în clasamentul global al libertății presei. Este însoțită, din țările oferite ca exemplu, doar de Ucraina, care a urcat un singur loc în 2018, dar a rămas totuși într-o zonă ”de pericol”, pe locul 101.
Tendința de control al presei trebuie să rămână în atenția publică poate acum mai mult decât în anii precedenți, mai ales pe fondul tulburărilor politice care par să se răspândească. Nu mai puțin real este acum și riscul în creștere al știrilor false, alimentat nu doar de regimuri politice, ci și de rețelele sociale pe care petrecem din ce în ce mai mult timp.
