Procesul lui Dragnea se amână – Tăriceanu susține Guvernul – Orban e supărat – USR vine cu propuneri interesante

> Procesul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive a fost amânat pentru data de 20 mai, după ce procurorul DNA de ședință, Raluca Mirică, a cerut completului de judecători sesizarea Curții Constituționale cu douăă excepții de constituționalitate, astfel încât completul a fost obligat să acorde avocaților timp pentru realizarea strategiei de apărare. „Un autogol”, a numit jurnalistul Moise Guran mișcarea DNA de astăzi.

> Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a spus astăzi că nu va vota niciodată împotriva unui ministru din Guvernul Dăncilă, pe fondul moțiunii simple care ar fi putut decide astăzi soarta ministruluui Justiției, Tudorel Toader. Declarația este interesantă nu doar pentru că Liviu Dragnea a spus fățiș că PSD nu îi mai acordă sprijin politic lui Toader, ci în special pentru că mai târziu în acea zi decizia pe moțiune a fost amânată din nou.

> Ministerul Educației va mări cu 6.000 numărul de locuri din învățământul profesional pentru anul școlar 2019-2020, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern privind cifrele de școlarizare pentru anul școlar 2019 – 2020, care a ajuns deja la Consiliul Economic și Social. Astfel, numărul de locuri pentru învățământul profesional crește la 60.000 pentru anul școlar 2019-2020.

> Liderul PNL, Ludovic Orban, are o săptămână proastă. Acesta este nemulțumit de amânarea unor decizii pe moțiunile simple înaintate împotriva miniștrilor Tudorel Toader (Justiție) și Eugen Teodorovici (Finanțe), ca și de amânarea votului cu privire la solicitarea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu. „Este o inepţie. PSD – ALDE au desfiinţat Senatul. Au stabilit că nu va mai avea loc niciun plen al Senatului până în data de 6 mai.”, a declarat acesta.

> USR vrea să reducă atribuțiile Curții Constituționale și să schimbe procedura de numire a judecătorilor CCR, mărind totodată și numărul acestora (de la 9 la 12). În ecuația USR, președintele și magistrații ar avea drept de decizie asupra mai multor mandate (9 în total), pe când Parlamentul ar pierde dreptul de hotărâre pe 3 dintre acestea.