Sari la conținut

America, marele perdant în războiul lui Trump

Evenimentele care au dus la declanșarea conflictului pe care China îl numește pripit ”cel mai mare război economic din istorie” își au începutul în tinerețea lui Donald Trump, care spunea încă din anii `80 că aliații Statelor Unite trebuie puși la punct ca să nu mai poată profita de o Americă prea gratuit generoasă. Câteva zeci de ani mai târziu, președintele Trump, fidel vechii sale viziuni a unei Americi mărețe, face exact ce a promis: pune America pe primul loc. ”America first”, deși nobil în intenție, poate fi însă cel mai sigur drum către ”America only”.

Trump pare constant în determinarea sa de a îndepărta Statele Unite de partenerii săi tradiționali: Mexic e furibund (pe bună dreptate), Canada e încă în șoc după Summitul G7 din vară, Uniunea Europeană, atât de (prea) diplomată, lansează replici tot mai acide și avertizări tot mai puțin voalate. China, deja adversar redutabil al Statelor Unite în economie și, treptat, în lupta pentru supremația lumii, încă este cuminte – poate fiindcă înțelege mai bine ca oricine că, dacă aceste taxe ar trebui aplicate, ea trebuie să fie destinatarul lor.

De la începutul anului, 3 serii de tarife (taxe vamale prohibitive) au fost lansate dinspre America, nediscriminatoriu – cu doar câteva excepții, și prieteni și dușmani au primit același tratament. La schimb, Statele Unite (mai bine zis, cele republicane) au fost taxate pentru exporturi de 75 de miliarde de dolari. Sigur, suma este infimă pentru economia Americii, însă devine o problemă pentru statele care depind de aceste exporturi.

Foarte virulent în retorica globală, războiul comercial îngrijorează de fapt mai puțin pentru efectele tarifelor din prezent, cât pentru potențialul de escaladare din viitor. Iar următorul pas, avertizează Trump Europa, este suprataxarea importurilor de autoturisme în Statele Unite, la schimb cu impunerea de către UE a tarifelor pentru exporturi de 300 miliarde $ din America. România intră în scenă.

E mai puțin important cât va crește valoarea coșului de cumpărături pentru românul de rând, care nu-și ia în fiecare zi un Harley Davidson sau un Jack Daniel’s. O taxă suplimentară pentru mașinile din Europa ne poate afecta serios însă exporturile – practic jumătate din ele sunt datorate sectorului auto (vindem afară mașini și mai ales echipamente de transport) și majoritar aceste exporturi se duc către Europa, de unde pleacă mașinile finite peste Ocean. Cu un deficit comercial în creștere, o lovitură în aproape 50% din exporturile României nu ar trece neobservată în economia noastră. Dacă adăugăm scăderea investițiilor din cauza unui climat global din ce în ce mai imprevizibil și instabil, scenariul devine sumbru – nu doar pentru noi, ci pentru toată lumea.

Un conflict de uzură din care nimeni nu iese de fapt învingător, războiul comercial care se desfășoară sub ochii noștri e în același timp cauză și efect. El vine ca răspuns la dorința firească a Americii de a obține cât mai multe avantaje pentru sine. Dar la ce cost? Pentru că, în timp ce Trump e ocupat să deschidă noi fronturi în conflicte globale nu doar comerciale, ci și politice (să nu uităm că a reușit, în doar puțin peste un an de președinție, să renunțe la acordurile Iran și Paris, just for fun pare-se), aliații tradiționali ai Statelor Unite încep să întoarcă privirea înspre Estul generos și răbdător, care își redefinește sfera de influență globală pe un principiu simplu: investește și cucerește. Apelul e repetat constant oricui vrea să asculte; cel mai recent, la Summit-ul 16+1 din Bulgaria de la începutul lunii iulie.

America pare că se pune singură la colț sub conducerea lui Trump, cu spatele la ce se întâmplă în lumea căreia i-a redefinit personalitatea încă de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial: oficial, pentru joburi mai multe și salarii mai mari; în realitate, pentru giganții industriali din vremea Americii mărețe, a căror vreme a apus. Cu toate astea, economic, Statele Unite resping tratamentul aplicat de liderul lor – mai mult strică decât vindecă. În plan politic intern, tarifele primite de SUA drept răspuns la cele proprii ar putea să-i coste pe republicani foarte scump alegerile din toamnă pentru Congres (controlul asupra celor două camere nu mai pare atât de ușor de obținut). Extern, deși nu încă, Statele Unite vor fi tot mai izolate.

America e acum în fața unei decizii dificile: fie va alege pragmatic, pentru ea înseși, fie va continua să fie propulsor al lumii care are (încă) atenția îndreptată către ea.

Anunțuri publicitare