Inflația – Un rău necesar creșterii economice?

Într-o perioadă scurtă de timp, România a trecut de la o rată anuală a inflației negativă (chiar sub estimări) la finalul lui 2016, la una de 5,1% în luna august a acestui an. Motivele sunt diverse, uneori independente de ceea ce se întâmplă în economia locală, dar atenția noastră s-a îndreptat, firesc, către politicile publice ale ultimilor doi ani.

În acest timp, veniturile au crescut atât în sectorul de stat, cât și în cel privat, iar economia României, stimulată de consum, a avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană în 2017. Reversul: au crescut masiv cheltuielile publice și private, precum și o cerere pe care România nu poate să o acopere din resurse proprii.

Inflația ”record”, ”cea mai mare din UE”, vedetă a publicațiilor economice locale, a fost între timp prognozată (în scădere) să încheie anul la pragul de 3,5%.

Efortul de „catching up”, de reducere a decalajelor, este built-in pentru cei care comunică (…) are în el, ca atare, potențial inflaționist. Ca orice alergare: încerci să alergi și să depășesti pe altul; tu o să ai creștere de 6%, ceilalți de 2%. Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale a României.

Altfel spus, dacă mărim viteza pentru a ajunge din urmă țările europene în această cursă economică, este firesc să ne așteptăm și la un efect de încălzire, fie ea și a inflației – în final, un rău necesar.